Chiar daca sunteti sau nu pasionati de istorie, povestile legate de lucrurile simple din viata noastra, cum ar fi un pahar de vin, ne trezesc curiozitatea. Dam startul unei calatorii de-a lungul timpului, pentru a afla cum a inceput totul. De la primul vin produs in antichitate pana la variatele sortimente de vin de astazi. Istoria vinului se deruleza de-a lungul a mii de ani. Se intrepatrunde cu istoria agriculturii, gastronomiei, civilizatiei si umanitatii.
Vinul astazi
Astazi, state precum Franta, Italia si Spania sunt recunoscute la nivel mondial pentru productia de vinuri de calitate, si pentru cultura si istoria vinului.
Franța detine cele mai renumite denumiri de vin din lume (alias regiuni vitivinicole), inclusiv Bordeaux – „capitala vinului din lume”. Franța gazduiește si cele mai populare soiuri și vinuri de pe planetă – Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay, Sampanie, Pinot Noir și Sauvignon Blanc.
Vinul in antichitate
Totusi, istoria vinului nu incepe in Franta. Dovezile arheologice indica faptul ca primul vin a fost produs in China in jurul anului 7.000 A.H . Apoi a fost produs in Armenia si Georgia in jurul anilor 6100 i.Hr, respectiv 6000 i.Hr.
Cercetatorii au descoperit cea mai veche crama din lume in Armenia. Exista de asemenea dovezi legate de productia de vinuri in antichitate in Iran, Egipt, Israel, Grecia, Cipru si Sicilia.
Istoria vinului de-a lungul timpului
Chiar daca este vorba despre acum sute de ani sau acum cateva zile, istoria oricarui tip de vin isi incepe povestea cu recolta strugurilor, presarea si fermentarea lor. Procesul de fermentare este cea mai importanta etapa deoarece transforma struguri presati si sucul acestora in vin.
Pentru a afla care sunt evenimentele marcante din istoria vinului, urmeaza sa descoperim impactul pe care l-au avut diferitele civilizatii care au produs si consumat aceasta bautura.
Anul 7000 i.Hr.
Conform Dr. Patrick McGovern, cel mai important om de stiinta și antropolog in domeniul vinului, prima bautură alcoolica confirmată chimic din lume – inclusiv vinul – a fost descoperită la Jiahu, in provincia Henan din China.
Borcane de argilă din această perioada neolitică timpurie au fost folosite pentru a crea si pastra o bautura fermentata facuta din struguri salbatici (soiurile Vitis amurensis și Vitis thunbergii), orez, miere și fruct de paducel. McGovern si colegii sai au ajuns la concluzia ca depozitarea fructelor zaharoase cu drojdie, in interiorul acestor vase, arata modul în care lichidul a fost fermentat.
Nu s-a confirmat daca strugurii au fost folositi singuri sau in combinatie cu alte fructe. Insa, dovezile sugereaza ca aceste bauturi alcoolice au fost folosite la inmormantari si ceremonii religioase.
Anul 6100 i.Hr.
In 2016, un grup de cercetatori a descoperit cea mai veche crama din lume intr-o pestera, situata in muntii Armeniei. Printre descoperirile din aceasta pestera s-au regasit un bol si o ceasca, presa de struguri si borcane de fermentare. S-a stabilit, de asemenea, ca strugurii de vin folositi erau Vitis vinifera, aceiasi folositi in majoritatea vinurilor de astazi. Ca atare, cercetatorii deduc ca produsul final ar fi probabil similar cu un vin roșu nefiltrat, care are gustul vinului Merlot.
In timp ce consumul de vin a inceput in China, aceasta descoperire este cel mai vechi exemplu de productie completa de vin. Expertii spun ca vinul din Armenia a fost probabil folosit pentru ceremonii de inmormantare, avand in vedere ca si acea pestera a fost odata un loc utilizat si ca cimitir.
Anul 3100 i.Hr
Egiptul antic a inceput să faca o versiune timpurie a vinului din struguri roșii. Acest vin antic a fost depozitat in amfore, borcane de lut cu gatul ingust si doua manere.
Desi Egiptul modern are o productie de vin destul de redusa, istoria sa se remarca prin procese de vinificatie si consum de vin. Scenele gravate pe peretii antici ai mormintelor arata oameni care culeg struguri din vită de vie, ii strivesc și ii aseza in amfore pentru a fermenta.
Deoarece vinul rosu semana cu sangele, vechii egipteni aveau multe superstitii despre puterea sa, facand inclusiv o legatura intre vinul rosu si sangele lui Osiris, zeul invierii. Descoperirile arheologice arată că vinul antic a fost folosit in diferite ceremonii, inmormantari , dar si in scopuri medicinale.
Desi vinul rosu a fost cel mai comun tip de vin produs in aceasta regiune, amforele descoperite in mormantul lui Tutankhamon prezintă si primele dovezi ale vinului alb in Egipt.
1200 i.Hr.- 539 i.Hr.
Fenicienii sunt responsabili pentru inceperea comertului cu vin, facand negot cu aceasta bautura din ce in ce mai populara in zona Marii Mediterana, inclusiv in Grecia, Italia si zonele din Turcia moderna, Liban, Israel si Siria.
In timpul calatoriilor lor, fenicienii au intrat in contact cu evreii, care au inceput sa foloseasca vinul ca parte a ceremoniilor religioase. In Biblie, prima mentiune a vinului apare in cartea Genezei, cand Noe il bea dupa Marele Potop.
Anul 800 i.Hr.
Datorita fenicienilor, grecii antici au inceput sa bea vin si sa-l foloseasca ca simbol pentru religie, comert si sanatate. Vinul a fost atat de iubit in Grecia Antica incat au numit chiar si un zeu dupa el: Dionis. Cosurile de rachita erau umplute cu struguri recoltati, apoi acestia erau zdrobiti inainte de a-i așeza in borcane mari din lut asemanatoare cu amforele egiptene. In aceste borcane avea loc procesul de fermentare.
Pe măsură ce orasele-state grecesti au inceput sa se raspandeasca in toata Marea Mediterana, la fel a crescut si s-a raspandit si productia de vin. Asemenea fenicienilor, grecii au inceput sa transporte si viță de vie. Au introdus strugurii de vin Vitis vinifera in noi zone colonizate, inclusiv Sicilia, inainte de a se indrepta in cele din urma spre Roma.
200 i.Hr.-100 i.Hr.
Imitand grecii, romanii si-au creat propriul zeu al vinului: Bacchus. Apoi au imbunatatit procesul de vinicultura al grecilor, folosind butoaie si alte tehnici care i-au ajutat sa producă mai mult, intr-un ritm mai rapid și avand costuri mai mici. Productia de vin romana a inclus utilizarea unui torculum (presa de vin) pentru a zdrobi strugurii, si apoi separarea sucului de struguri de cojile boabelor cu un obiect asemanator cu o strecuratorare. Sucul era uneori fiert inainte de a fi fermentat in amfore, care erau ingropate in nisip, pamant sau chiar apa.
Vinul facea parte din viata de zi cu zi pentru romani, asa ca spre deosebire de faraonii din Egipt, aceasta „bautură a zeilor” era usor accesibila atat pentru cei bogati, cat si pentru cei saraci. Asa ca, o mare varietate de vinuri de calitate inferioara au fost consumate de masele de oameni – mustum (vin amestecat cu oțet), mulsum (vin indulcit cu miere) și lora (vin amar facut din resturi de componente de struguri după presare).
Pe masura ce imperiul roman a crescut in toată Europa, romanii au plantat si raspandit vită de vie in tarile europene, inclusiv in Franta moderna, Italia, Spania, Germania si Portugalia.
306-380 d.Hr.
Incepand cu domnia lui Constantin cel Mare (306-337 d.Hr.), Biserica Catolica si Crestinismul au devenit principala fortă religioasa din Imperiul Roman. Si odata cu acesta, vinul a ocupat un loc proeminent in ritualurile religioase, in special in timpul comuniunii. In masa catolică, acest obicei comemoreaza ultima cina a lui Isus Hristos si a apostolilor iar vinul simbolizeaza sangele lui Isus.
Practica folosirii vinului – sau cel putin simbolismul vinului – are o importanta deosebita pentru multe biserici din credinta crestina. Este incă un alt exemplu de influenta durabila pe care vinul a avut-o asupra omenirii nu numai pentru placerea socială, ci si pentru practica spirituala.
1492-1600
Cand Cristofor Columb a pornit din Spania in una din cele patru expeditii, el si echipajul sau au dat peste America. „Descoperirea” sa a Lumii Noi, a marcat inceputul unei noi ere de explorare si colonizare in America de Nord si de Sud.
In secolul al XVI-lea, odata cu calatoriile transatlantice, cuceritorii spanioli au invadat Mexicul si Brazilia, aducand cu ei si cultivarea strugurilor europeni, si raspandind productia de vin pe scară larga.
Misionarii spanioli au infiintat prima crama din Chile, nimic suprinzator avand in vedere ca vinul era un “pilon” important al Bisericii Catolice.
Acesti misionari au calatorit si in Argentina, si s-au stabilit in regiunea viticolă Mendoza unde au si plantat primele soiuri de vin din regiune.
1769-1830
La sfarsitul secolului al XVIII-lea, misionarul Junipero Serra a calatorit la San Diego, in California, unde a infiintat prima misiune spaniola precum si prima podgorie cunoscuta de Vitis vinifera.
Din acest strugure au fost făcute patru tipuri de vin: un vin alb dulce care fermenta sucul fara coji; un vin rosu uscat si dulce facut prin fermentarea sucului cu coji; si un vin dulce.
Colonizatorii spanioli au infiintat prima crama Sonoma în 1805, iar strugurii Mission au fost singurul soi cultivat in California pana in anii 1830. Dupa aceea, alti colonisti europeni din Los Angeles au adăugat mai multe soiuri de struguri europeni la podgoriile lor.
Anul 1830
La inceputul secolului al XIX-lea, viticultorul si scriitorul James Busby a declansat zorii unei noi ere pentru cultivarea vinului in regiunea geografica Oceania. Dupa multe cercetari si calatorii intercontinentale intre Australia și Europa, a luat butasi de vita de vie din Europa si a plantat podgorii in Australia.In cele din urmă, a luat acesti butasi din Australia si in Noua Zeelanda, unde in 1836 a infiintat prima podgorie. Aproape 200 de ani mai tarziu, descendentii butasilor sai originari continua sa prospere in podgorii din Australia si Noua Zeelanda. Nu este de mirare că este considerat tatal industriei vinicole australiene.
1980 pana astazi
Pentru a completa “cercul”, vom incheia plimbarea noastră prin istoria vinului de unde am început: în China. Pe masură ce economia chineza a inceput să explodeze la sfarsitul anilor 1980, acesta natiune a devenit unul dintre cei mai mari consumatori si producatori de vin din lume. In timp ce vinul de orez ramane cea mai populara bautura alcoolica din țară – revenind la radacinile sale antice – vinul de struguri a crescut ca statut si preferință.
Cu toate acestea, producția generală de vin din China a scazut semnificativ in ultimii ani. Nu exista niciun motiv clar pentru care se intampla acest lucru, dar unii experti sugereaza ca recesiunea ar putea fi cauzata de conditiile de crestere nefavorabile, de interesul scazut pentru vinul produs local si de afluxul de importuri din regiuni viticole mai cunoscute.
Indiferent cum continua aceasta poveste, este clar că vinul este aici pentru a ramane. De fapt, singurul continent de pe planeta unde podgoriile nu există este Antarctica.
Povestea vinului
Asadar, cunoasterea modului in care diferite culturi au produs si folosit vinul de-a lungul anilor va poate imbunatați experienta unica de a savura un pahar de vin. De la prima crama ascunsa in Armenia pana la influenta mondiala a fenicienilor pe vinificatie la aspectele sociale si spirituale ale vinului in cultura greco-romană si nu numai, vinul si istoria vinului insemana mult mai mult decat strugurii fermentati intr-un pahar. Este o lectie pe care o poti savura de fiecare data cand iei o inghititura.